De azi nu mai gandesc

Nu te gandi la un elefant roz. Poti? Daca nu, citeste mai departe.

Mintea ne zboara adeseori la ganduri mai mult sau mai putin placute. Adeseori ne lasam prada unor rationamente care ne dauneaza. Povestea drobului ce urma sa cada pare a descrie tragismul vietii noastre.

Ma pierd in nimicuri, in proiectii, ganduri legate de viitor, ma balacesc in trecut, refuzand sa il las sa moara. Analizez si reanalizez acele momente in care am simtit durere sau am evadat in evenimente fericite, dar decedate acum cand prezentul nu mai este la fel. In aceasta cursa intre trecut si viitor, am uitat sa ma opresc, sa`mi trag rasuflarea si sa pretuiesc momentul prezent.
Multi spun ca motto`ul in viata este sa traiasca clipa si tocmai aceia uita sa traiasca. Am alergat mereu dupa senzational, dupa emotii puternice.... cum spune un cunoscut de`al meu: "unde`i aventura si neprevazutul?!...traieste viata in viteza, drumul este in fata"... si am uitat ca sensul vietii este mult mai simplu. Am uitat sa traiesc pentru ca n`am stiut niciodata ce inseamna sa traiesc.
Ok, sunt pe punctul de a lua o decizie. E ceva important si sunt sigura ca imi va influenta viitorul. Ezit, ma pierd in amanunte si ma gandesc la ce s`ar putea intampla mai rau. Drobul acela nu va cadea decat daca il imping eu cu gandurile mele. Poate trezesc la viata trecutul iar acesta se rascoleste, se razbuna, nu`mi da pace.
Vreau un singur minut in care sa nu ma mai pot gandi la absolut nimic. Nu cred ca pot! Inchid ochii si evadez instantaneu in amintiri. Ma oblig sa evadez din gandire, e un exercitiu greu dar eficient cand voi reusi sa arunc la gunoi acele ganduri sacaitoare care se agata de mine. Am hotarat..de azi nu mai gandesc, gata am zis. Gandurile imi apartin dar nu le mai permit sa se intoarca impotriva mea. De ce sa imi pierd timpul analizand si reanalizand? Voi pastra doar gandurile care ma ajuta sa ma impac cu trecutul, sa imi cladesc viitorul, traind clipa in toata splendoarea ei? Poate am inceput sa traiesc deja prea mult in viitor... Tu, cititorule esti in prezent in timp ce`mi citesti randurile?

Situatii limita si raspunsuri tipic masculine..

Chiar si cei mai rezonabili parteneri nu se pot abtine de multe ori sa`si manipuleze perechea pentru a obtine avantaje diverse mult mai repede decat daca ar astepta sau ar pune in discutie dorintele sau nevoile lor ascunse. Nu tot timpul insa planurile lor diabolice reusesc sa fie duse la indeplinire cu success si din aceasta cauza unii recurg la ultima arma din arsenalul unui indragostit respectiv ultimatumul afectiv, adica ameninta cu separarea sau cu alte pedepse crude in cazul in care nu le sunt satisfacute cererile.
Daca in cazul barbatilor asemenea amenintari sunt ceva mai rare atunci cand vine vorba de femei ele chiar abuzeaza de aceasta forma de manipulare si nimeni nu ar vrea sa ajunga in situatia in care sa trebuiasca sa raspunda unor asemenea cereri venite din partea fiintei pe care o iubesti mai mult decat propria viata. Daca insa esti suficient de calm si poti analiza situatia la rece ar exista totusi niste raspunsuri adecvate unor astfel de somatii altfel greu de rezolvat intr`un alt mod decat acela al capitularii neconditionate. Ca masura preventiva este bine ca intotdeauna sa fii in stare sa prevezi nasterea unor situatii de acest gen si sa poti face din timp cativa pasi in directia amortizarii sau disiparii tensiunii nervoase a partenerei tale.
Cele mai multe cazuri in care o femeie va adresa cereri pe un ton taios acela in care se acuza de fapt neglijenta sau lipsa de respect a partenerului fata de eforturile ei pentru a mentine ordinea si armonia locuintei comune. De obicei in asemenea situatii barbatul va alege sa ignore reprosurile care i se adreseaza si va face ceva, fie si de forma, doar atunci cand va simti ca treaba e intr`adevar prea serioasa pentru a mai fi ignorata. Raspunsul potrivit, pe care il si asteapta de fapt femeia, este insa o schimbare completa de atitudine si chiar o venire in intampinarea cererilor ei implicite de impartire a responsabilitatilor gospodaresti.
O alta situatie limita este aceea cand barbatul devine mult prea tacut si abia de poti schimba doua vorbe pe zi cu dansul. In acest caz femeia il va soma sa isi exprime adevaratele trairi si ganduri ascunse pentru a se vedea daca e vorba doar de o stare de moment sau daca nu cumva sentimentele partenerului s`au racit pana intr`acolo incat acesta refuza comunicarea pentru ca oricum nu vede ce ar mai fi de spus intre doua persoane care se cunosc poate mai mult decat suficient. Este un punct periculos pentru orice relatie si e timpul sa se ia masuri urgente de revenire la normal caci altfel totul se poate duce de rapa in cel mai scurt timp.
Controversele dese pe teme intelectuale sunt unele dintre cele mai delicate aspecte ale oricarei relatii afective intrucat aici compromisurile trebuie facute cat de des posibil mai ales daca nivelul de educatie al celor doi parteneri este relative diferit. Sa nu fii de acord cu un punct de vedere exprimat mai mult sau mai putin argumentat inseamna sa contrazici chiar valorile intelectuale pe care partenera ta s`a chinuit sa le integreze intr`un sistem propriu si original de care poate fi deosebit de mandra. Nu e de ajuns sa aprobi cu o jumatate de gura o opinie a sa ci e nevoie sa fii chiar convins de justetea afirmatiilor ei si eventual sa ii si lauzi vioiciunea de exprimare la nivel intelectual.
Unii barbati au perioade cand prefera mai degraba compania prietenilor vechi decat pe aceea a sotiei/partenerei si ajung sa o neglijeze foarte serios pe aceasta ba chiar ii mai induc si un stres suplimentar prin punerea la dispozitie a locuintei comune pentru organizarea de petreceri si chermeze fara de sfarsit. Este si in acest caz o dovada grava de lipsa de respect care cere masuri drastice si nu e de mirare ca acestea vin fara intarziere sub forma amenintarilor directe sau ascunse cu separarea sau mutarea definitiva la parintii ei. De preferat este sa nu se ajunga niciodata la astfel de momente penibile, dar daca totusi se intampla atunci barbatul trebuie sa isi revina cat mai repede ori sa descopere din nou cat de monotona poate fi viata de unul singur, asta in ciuda prietenilor care il vor fi adus la aceasta conditie de care credea ca scapase pentru tot restul vietii.
In sfarsit, in cazul legaturilor de durata, dar neconsfintite prin juraminte in fata altarului femeile de asemenea vor cere hotarat o rezolvare sau vor ameninta cu ruperea relatiei asta chiar daca totul merge de minune si nimic nu pare sa anunte un astfel de sfarsit impropriu al unei bune legaturi afective. Problema aici este ca odata dat ultimatumul lucrurile nu vor mai fi niciodata ca inainte decat in situatia in care barbatul accepta ca cererea oficiala in casatorie nu mai poate fi amanata. Dar cum barbatii sunt cam incapatanati si comozi de felul lor sansele ca acest lucru sa se produca sunt minime si iata cum dragostea poate sa dispara definitiv doar pentru ca niciunul dintre ei nu mai doreste sa faca compromisuri de acesta natura.
Pentru un barbat amenintarile sunt de obicei manifestari care il fac sa treaca instinctiv in defensiva uitand pe moment ca totusi atacul vine nu din partea unui dusman ci a celui mai bun prieten pe care l`a avut vreodata respectiv partenera sa de durata. Pana ce apuca sa isi aduca aminte de acest lucru se prea poate ca lucrurile sa ia o intorsatura urata si daunele astfel produse sa fie apoi ireperabile sau oricum foarte greu de ameliorat. Este un mare pacat ca inca nu exista suficienta maturitate in cazul multor cupluri din zilele noastre astfel incat sa nu se ajunga niciodata la situatii limita care nu isi prea au rostul acolo unde exista dragoste reala si unde iertarea ocupa unul dintre primele locuri in galeria valorilor comune.