M-am trezit de dimineata cu un sentiment pe care nu-l pot descrie...nu am avut un somn tocmai placut. Aveam nevoie de odihna si cum astazi suntem liberi am sa profit de toata libertatea din casa care este atat de goala si dintr-o data mi se pare si atat de mare.
Diseara ma voi vedea cu iubirea mea fara viata...vine de departe si abia astept s-o vad. Si am emotii. Si pentru ca ziua sa se termine nu cum a inceput...o sa ma gandesc ca totul o sa fie bine...pana la urma.

......postarea asta e continuare a celei de ieri....Stau in pat, ma uit la Vocea Romaniei si ma mai si gandesc...Cum poate ceva sa fie atat de special? atat de...intens? Cum sa spun...nu am mai nimic si simt ca am totul...chiar se poate asa ceva? : ) Imi era dor de sentimentul asta de fericire, de ...soare...oare cum pot sa fac sa raman asa mereu? Cum sa opresc timpul in loc?
Sunt atat de fericita...traiesc ca in cel mai frumos vis. O spun cu toata inima. Si inima nu minte niciodata! Oare cum ar fi sa raman intr-un vis continuu?

Ma simt ca si cum as fi fost pe un taram frumos....de poveste...cu cer albastru, iarba verde, floricele colorate si...multi fluturasi...ah! fluturasii...imi fac universul magic. Mi-a rasarit un zambet nou si port un sentiment de fericire. Acum totul e normal, intr-o linie dreapta.

Noapte buna, vis frumos! :)      

Pentru diminetile de weekend, cafeaua e cea mai buna inventie. Tocmai mi-am facut o cafea cu lapte :) Si-o beau. E una din placerile mele. Mereu mi-a placut mirosul de cafea. Cafeaua de dimineata. Care ma invioreaza. E duminica si-mi savurez cafeaua cu lapte pana la ultima picatura si....astept sa vina momentul cand am sa ma bucur de filmul preferat. Azi la cinema Cotroceni.

Sub mine, acum se afla un asternut neted, intins si proaspat, exact asa cum imi place mie sa fie tot timpul. Ma bantuie intr-un mod straniu o intrebare. Ce conteaza daca maine dimineata n-o sa mai fie atat de neted si atat de intins? In realitate nu conteaza ca se va schimba...apoi nici eu nu mai sunt aceeasi, m-am schimbat...dar trebuie sa fiu iar eu.
Azi, nu prea mai am ce sa scriu. Nu mai simt nevoia sa ma vait despre lucruri care se intampla in viata mea. Nu mai vreau sa-mi ocup mintea si sufletul. Nu mai vreau sa-ti dau ocazia sa razi si sa-mi spui ca asta nu ajuta la nimic. Am sa scriu doar despre viata mea perfecta, despre lucruri perfecte...diminetile mele perfecte, despre cum sunt iubita perfect, sarutata perfect...si totul o sa fie perfect..si altii poate or sa rada de viata mea perfecta. OK? Dam pagina. Asta e adevarata viata.
Apropo, maine va fi o zi perfecta oricum pentru mine. Merg sa vad Saga Amurg, Zori de zi -partea a doua :)

Abia astept.

Depinde ce alegem !

Mi-am inceput ziua cu un zambet senin. M-am trezit dintr-un vis frumos si am alunecat intr-o zi de joi. Stiam ca va fi o zi frumoasa. Ziua care s-a stins acum in noapte.
Sunt bine si mult mai linistita. Cheful de viata mi-a revenit. La birou problemele s-au imprastiat, stresul s-a risipit. Imi place atmosfera calda si prietenoasa. Stiu ca am spus ca voi pleca atunci cand ma voi simti sufocata, atunci cand voi fi obosit sa lupt. Culmea e ca am fost la un pas...

Am deschis o carte si in loc sa ma afund ca de obicei in lectura, m-am trezit ca ma pierd din nou in ganduri. Am inchis ochii si mi-am imaginat intalnirea cu iubirea mea fara viata...daa, detin o imaginatie intensa cand vine vorba despre asta. Imi plac noptile pentru ca imi permit sa ma pierd in orice fel de ganduri, cat de tare vreau.

O noua zi sta sa rasara. Astept o noua zi. Si ascult o melodie. Doar o melodie...

Inca de dimineata am avut un sentiment straniu...ori m-am bucurat prea devreme ori nu trebuia sa ma bucur deloc. Poate eu sunt nebuna, putin....poate vreau prea mult...poate sunt prea disperata....dar realizez ca n-am suficienta liniste si asta doare. Nu stiu cum am sa adorm in seara asta...pana atunci ...ma simt slabita din punct de vedere psihic si moral, le am la pamant pe amandoua.
Cum spuneam zilele trecute, mi-as dori sa ma schimb in legatura cu toanele mele si in legatura cu toate esuarile mele. Pana una, alta, continui sa fiu pe ganduri intr-o stare aiurea..Sper intr-o zi frumoasa, maine.
:(

Joe Dassin - Et si tu n` existais pas (subtitrare romana)

Sunt putin nervoasa. Intotdeauna parca trebuie sa existe un fraier care sa-ti dea lumea peste cap. Ma gandesc acum si ma intreb oare ce mai apare maine si poimaine..pana saptamana viitoare...cand dupa cele spuse, drumul spre Germania care trebuia sa inceapa peste doua zile, s-a amanat. Ma enerveaza situatia asta. Aseara mi-era bine. Am adormit cu gandul la ea, la iubirea mea. O am in suflet si in gand mereu, chiar si pe desktop. Offfff! mai aprind o tigara si raman cu privirea pierduta pe geam...
Am sa caut un film care sa se muleze pe starea mea de spirit de asta seara dar inainte de asta, am sa fac o baie fierbinte.
...revin, poate cu sentimente mai linistite

Fiecare dintre noi este dragostea vietii..cuiva. Dragostea vietii mele se reintoarce curand in Romania : ). E clar pentru oricine ca azi a fost o zi frumoasa pentru mine si ca vad un cer foarte limpede, chiar daca la ora asta e intuneric bezna.

P.S. O astept cu nerabdare!

Mi-e somn, mi-e rau si cu toate astea inca ma gandesc...Am fost la sora mea care a dat o mica petrecere pentru ziua ei de "Mihail si Gavril" (care a fost in cursul saptamanii) si sunt moarta de obosita.
 Dupa ziua de azi ma simt nesigura, simt putina frica ca ce trebuie sa se intample nu s-ar intampla...Au mai ramas fix trei zile...simt ca ma sufoc. Cand ma gandesc prea intens ma apuca o stare de rau din cauza ca ar fi posibil ca de la o zi la alta sa-mi vina sa urlu de tristete. As scrie aici despre secretul vietii mele, dar nu pot. Cel putin momentan.

Am atatea lucruri care zac in mine intens
Prea multa durere si sentimente fara sens,
Si n-am avut niciodata cui sa-i spun
Ce ma apasa, ce e rau si ce e bun.

Peste mine trec zilnic mii de ploi,
Merg inainte, inapoi, chiar daca am mainile sloi,
Si acum din nou simt ca pic,
Incerc sa astup groapa din mine si sa ma ridic.

Si nimeni niciodata nu stie cat doare
Ca totusi ma lupt dar sunt plina de sudoare,
Strang din dinti chiar daca nu stiu cum e mai bine
Si mereu ma intreb cat o sa mai trag de mine.

P.S.   Telefonul nu a sunat azi; sper din tot sufletul sa sune maine...                                                                                                                  

Xonia - Remember [Official Video]

.......................................................

N-am sa-ti cer ce nu-mi poti da vreodata,

N-am sa-ti cer iubirea,

N-am sa bat la porti inchise iara,

Nu-ti feri privirea!

...................................................

Voi spera mereu intr-o iubire

Cum n-a fost vreodata!

................................................

Lasa-mi doar prietenia care

Glasul meu o cheama..

Sunt doar niste versuri pe care le-am auzit asta seara la emisiunea "Dansez pentru tine". Dan Spataru - Drumurile noastre - 1985. Ascultand, m-au impresionat. Imi plac versurile astea pentru ca vorbesc despre o iubire pierduta.

Mie imi plac poeziile, inca de pe vremea cand eram la scoala si cochetam cu actoria. De obicei incerc sa transmit ceva prin ele, uneori din imaginatie si de cele mai multe ori din trairile mele personale.

Ok, se revenim la ziua de azi. Pai, azi s-a intamplat un lucru ce credeam ca nu se va intampla prea curand. Am avut parte de o zi plina doar de liniste. Ce pot sa zic?...a fost aproape perfect. Aproape...

Nu stiu cat o sa tina linistea asta dar, aflu eu :))). O sa tot scriu despre ce mi se intampla, pentru ca am multe ganduri, multe pe suflet si starea mea din prezent imi cere obligatoriu sa scriu, ca sa ma descarc. Sunt impacata cu gandul ca "daca-as disparea din peisaj" n-o sa sufere nimeni si le multumesc pe aceasta cale unora care mi-au aratat asta acum decat prea tarziu.

P.S. Maine urmeaza sa primesc o veste despre ceva important in viitorul meu!

Imi promit!

In fiecare zi strazile orasului parcurse in viteza masinii imi salveaza un pic sufletul. Sa merg cati mai multi km, sa ascult melodiile preferate, lasand in urma vantul si durerea din suflet. Sa dau muzica mai tare si sa le zambesc trecatorilor, ca si cum totul ar fi in regula in lumea asta. De fapt, chiar e, doar lumea mea interioara s-a zguduit din temelii. Chiar daca simt lucruri fara finalitate, o parte din sufletul meu stie ca totul e bine, de fapt. Sau va fi. Intr-un fel ciudat nu ma simt prea bine, pe de alta parte plina de speranta, increzatoare.
Oricum, sunt constienta ca tot ce mi se intampla acum, tot ce doare acum, ma va face mai puternica, mai buna in ceea ce fac, mai sigura pe mine.
De maine am sa las urme de zambet pe unde trec, am sa daruiesc ce nu pot primi inapoi si n-am sa uit sa sper. Imi promit! Desi stiu ca vor fi zile in care va fi al naibii de greu. Am sa strang din dinti si-am sa indur toate rautatile. Poate viata, pentru mine are un plan care sa coincida cu dorinta mea.

Stiu ca sunt plina de viata,

Si simt ca doar sentimentul asta imi mai da speranta,

Sa cad, sa ma ridic si sa devin plina de ignoranta

Nu merita sa ma sacrific pentru nicio zdreanta.