Mi-e somn, mi-e rau si cu toate astea inca ma gandesc...Am fost la sora mea care a dat o mica petrecere pentru ziua ei de "Mihail si Gavril" (care a fost in cursul saptamanii) si sunt moarta de obosita.
 Dupa ziua de azi ma simt nesigura, simt putina frica ca ce trebuie sa se intample nu s-ar intampla...Au mai ramas fix trei zile...simt ca ma sufoc. Cand ma gandesc prea intens ma apuca o stare de rau din cauza ca ar fi posibil ca de la o zi la alta sa-mi vina sa urlu de tristete. As scrie aici despre secretul vietii mele, dar nu pot. Cel putin momentan.

Am atatea lucruri care zac in mine intens
Prea multa durere si sentimente fara sens,
Si n-am avut niciodata cui sa-i spun
Ce ma apasa, ce e rau si ce e bun.

Peste mine trec zilnic mii de ploi,
Merg inainte, inapoi, chiar daca am mainile sloi,
Si acum din nou simt ca pic,
Incerc sa astup groapa din mine si sa ma ridic.

Si nimeni niciodata nu stie cat doare
Ca totusi ma lupt dar sunt plina de sudoare,
Strang din dinti chiar daca nu stiu cum e mai bine
Si mereu ma intreb cat o sa mai trag de mine.

P.S.   Telefonul nu a sunat azi; sper din tot sufletul sa sune maine...