Amintirea! In fiecare an privesc cum vine primavara si apoi vara si mereu apar schimbari; trecutul se imbina cu prezentul in care ma gasesc acum si impreuna deschid o cale spre ceea ce urmeaza.
Ma invart printre ecouri momentan...legata de ceea ce am fost, de ceea ce sunt si de ceea ce urmeaza sa fiu.
Apare o neliniste careia aleg sa ii aman descifrarea, devenind doar un gand trecator care dispare atunci cand ajung acasa, acolo unde timpul a ramas acelasi, iar viata e in continuare simpla ca odata.
Zaresc o amintire! Apasand acceleratia maxim, simtind linistea adevarata, asa ma regasesc pe mine, ma face sa ma simt bine. Masina - spatiul meu! in care am ras, am plans, m-am enervat, am tipat..care ma aduce mereu, acasa. Este singura vie amintire, acea amintire care se transforma continuu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu